Sforăitul poate apărea și la copii. Când un copil sforăie frecvent, doarme agitat și se trezește obosit poate fi vorba despre o problemă care merită investigată: apneea obstructivă de somn.
Această tulburare este întâlnită mai frecvent la copiii cu exces ponderal sau obezitate.
Ce este apneea obstructivă de somn la copii?
Este o tulburare respiratorie caracterizată prin blocarea căilor respiratorii superioare în timpul somnului.
Aerul nu mai circulă către plămâni, respirația se întrerupe (apnee), iar nivelul oxigenului din sânge poate scădea. Creierul se reactivează pentru reluarea respirației, dar fragmentează somnul, uneori fără ca cel mic să se trezească complet sau să își amintească ceva dimineața.
Rezultatul? Un somn suficient de lung, dar neodihnitor.
De ce copiii cu obezitate au un risc mai mare de apnee de somn?
Cercetările arată că apneea obstructivă de somn este mult mai frecventă la copiii cu obezitate (până la 60% față de 1–4% în populația pediatrică generală, conform unui studiu publicat în revista Children în 2022).
Acumularea de țesut adipos în zona gâtului și a trunchiului poate pune presiune pe căile respiratorii și nu lasă plămânii să se destindă suficient în timpul inspirului. În timpul somnului, căile respiratorii devin mai vulnerabile la obstrucție.
Invers: Poate apneea de somn favoriza, la rândul ei, creșterea în greutate?
Da! Relația dintre obezitate și apneea de somn funcționează în ambele direcții.
Pe de o parte, excesul ponderal crește riscul de obstrucție a căilor respiratorii în timpul somnului. Pe de altă parte, apneea netratată poate favoriza creșterea în greutate sau încetini slăbitul.
Somnul neodihnitor poate duce la:
- Reducerea activității fizice.
- Creșterea nivelului de grelină (hormonul foamei).
- Creșterea rezistenței la insulină.
- Inflamație cronică.
În timp, apneea de somn poate afecta și: creșterea în înălțime, performanțele școlare (atenția, memoria, capacitatea de învățare), reglarea emoțiilor și sănătatea metabolică (cresc riscul de dislipidemie, diabet zaharat, hipertensiune arterială).
Cum îți dai seama dacă un copil ar putea avea apnee de somn?
Sforăitul este unul dintre cele mai cunoscute simptome, dar nu este singurul.
Semne care pot apărea în timpul nopții:
- Sforăit puternic, respirație zgomotoasă/ dificilă aproape în fiecare noapte;
- Pauze de respirație observate de părinți;
- Treziri repetate, somn agitat sau schimbări frecvente ale poziției;
- Respirație predominant pe gură; se trezește cu gura uscată.
- Transpirație excesivă în timpul somnului;
- Uneori, episoade de enurezis nocturn (udarea patului în somn).
Semne care pot apărea dimineața sau în timpul zilei:
- Copilul se trezește greu, încă obosit, chiar dacă a dormit suficiente ore;
- Are dureri de cap matinale;
- Este somnolent în timpul zilei și are dificultăți de concentrare și de organizare;
- Devine iritabil, impulsiv sau hiperactiv;
- Prezintă dificultăți școlare sau modificări ale comportamentului.
/!\ Spre deosebire de adulți, copiii cu apnee de somn nu sunt întotdeauna vizibil somnolenți. Unii pot manifesta mai degrabă agitație, hiperactivitate și dificultăți de atenție.
Prezența acestor simptome nu confirmă automat apneea de somn, dar reprezintă un motiv pentru evaluare medicală.
Apneea de somn apare și la copiii cu greutate normală?
Da. Dacă observați aceste simptome la un copil cu greutate normală, merită consultat un medic ORL-ist. Cel mai frecvent, obstrucțiile căilor aeriene sunt în sfera ORL: mărirea amigdalelor palatine și a vegetațiilor adenoide (cunoscute popular drept „polipi”).
Alte situații care pot favoriza apneea includ particularitățile anatomice ale feței și maxilarelor, anumite afecțiuni neuromusculare sau sindroame genetice (Sd. Prader Willi).
Prin urmare, greutatea normală nu exclude această tulburare.
Cum se diagnostichează apneea de somn la copii?
Diagnosticul începe cu o discuție despre somnul copilului, simptomele observate de familie și eventualele probleme asociate, urmată de un examen clinic. Se poate efectua un chestionar de screening.
În funcție de context, medicul pediatru/endocrinolog vă poate recomanda o poligrafie nocturnă și/sau un consult ORL/pneumologie/neurologie pediatrică. În multe cazuri, este necesară colaborarea dintre pediatru, specialistul în medicina somnului, medicul ORL și echipa care se ocupă de managementul obezității pediatrice.
Cum se tratează apneea obstructivă de somn la copii?
Tratamentul depinde de cauza obstrucției, de severitatea apneei, de vârsta copilului și de eventualele afecțiuni asociate.
În funcție de situație, medicul poate recomanda:
- Managementul excesului ponderal, printr-un program adaptat vârstei și nevoilor copilului, cu intervenții nutriționale, comportamentale și de activitate fizică;
- Tratament ORL, inclusiv intervenția chirurgicală de îndepărtare a amigdalelor și/sau vegetațiilor adenoide;
- Tratamentul afecțiunilor nazale asociate, cum ar fi rinita alergică;
- Terapie cu presiune pozitivă continuă (CPAP), în anumite forme de apnee obstructivă, atunci când este indicată de medic;
Concluzie
Somnul copilului face parte din sănătatea lui metabolică
Atunci când vorbim despre obezitatea pediatrică, este vital să ne concentrăm asupra alimentației, activității fizice și a calității somnului. Un copil care sforăie și se trezește obosit poate avea apnee obstructivă de somn, o afecțiune care poate fi diagnosticată și tratată.
Dacă cel mic are exces ponderal și prezintă sforăit frecvent sau oboseală dimineața, discută aceste simptome cu medicul! O evaluare completă poate ajuta la identificarea problemelor asociate obezității și la stabilirea unui plan de îngrijire adaptat nevoilor copilului.
Referință științifică principală
Umano, G.R., Rondinelli, G., Luciano, M. et al. (2022). Pediatric Sleep Questionnaire Predicts Moderate-to-Severe Obstructive Sleep Apnea in Children and Adolescents with Obesity. Children, 9(9), 1303.
https://doi.org/10.3390/children9091303