TikTok și social media au devenit principalele surse de informare, inclusiv atunci când vine vorba despre alimentație, slăbit și un stil de viață sănătos. Clipurile scurte, transformările spectaculoase „înainte și după” și promisiunile unor rezultate rapide pot face ca o dietă să devină virală în doar câteva zile.
Problema este că popularitatea unei recomandări nu reprezintă și o dovadă că aceasta este corectă sau sigură. În spatele unui videoclip convingător se pot afla informații scoase din context, experiențe personale prezentate drept reguli generale sau sfaturi oferite de persoane fără pregătire medicală.
De ce este periculos să aplicăm aceste principii copiilor?
Copilul nu este un adult în miniatură, unul dintre principiile fundamentale în pediatrie.
Copiii parcurg etape de creștere diferite, fiecare fiind caracterizată de un mediu hormonal diferit.
Copiii pot consuma carbohidrați și la masa de seară; nu există o regulă conform căreia aceștia trebuie eliminați după o anumită oră. În perioada de creștere, restricțiile de carbohidrați sau perioadele de post inspirate din dietele adulților nu ar trebui aplicate copiilor fără o indicație medicală.
În ceea ce privește metabolismul, copilul nu are arderile proporționale cu cele ale unui adult: dacă un adult de 80 kg are arderi bazale de 1800 kcal, un copil de 40 kg nu arde doar 900 kcal. Deci copiii au nevoie de mai multe calorii/kgc decât un adult.
Necesarul de proteine diferă în funcție de vârstă, greutate și etapa de creștere, iar recomandările destinate adulților sau sportivilor nu trebuie aplicate automat copiilor.
Doza lor zilnică recomandată de micronutrienți (fier, calciu, vitamine etc.) variază cu faza creșterii.
Dietele virale și ce pericole ascund
Dietele promovate în online se adresează în general adulților, iar persoanele care le prezintă nu își asumă în niciun mod responsabilitatea efectelor asupra copiilor. De asemenea, ele sunt postate pentru a ajunge la un public divers și e imposibil să țină cont de particularitățile acestora (vârstă, sex, greutate, simptome, probleme de sănătate).
Dietele foarte restrictive
Consumul unui număr foarte mic de calorii poate provoca probleme de sănătate serioase. Dacă o dietă de 1200 kcal poate fi potrivită pentru o femeie la menopauză, restricția calorică excesivă poate compromite aportul de nutrienți și poate afecta creșterea și dezvoltarea în perioada de creștere.
Dietele hiperproteice, promovate de antrenori fitness
Un aport crescut de proteine nu este automat mai sănătos și nu garantează dezvoltarea masei musculare. Necesarul copilului depinde de vârstă, greutate, etapa de dezvoltare și nivelul de activitate fizică. Dietele hiperproteice și suplimentarea nejustificată sunt cu atât mai problematice la copiii cu afecțiuni renale cunoscute sau nediagnosticate.
În plus, utilizarea de pudre proteice pentru sportivi poate fi periculoasă pentru copii. Aceste preparate nu sunt suficient de reglementate, iar unele produse pot conține ingrediente nedeclarate sau contaminanți. Din acest motiv, utilizarea pudrelor proteice și a altor suplimente la copii și adolescenți ar trebui discutată cu medicul.
Dietele keto, sărace în carbohidrați
Mitul „carbohidrații îngrașă”: orice macronutrient în exces îngrașă, dar fiecare are rolul lui și trebuie consumat, în cantitatea și combinațiile corecte.
Dietele keto reprezintă o intervenție terapeutică bine cunoscută mai ales în anumite forme de epilepsie, în special epilepsia farmacorezistentă. În acest caz, dieta keto e un tratament în care beneficiile depășesc riscurile. La copiii sănătoși, eliminarea sau restricționarea severă a carbohidraților fără indicație medicală poate compromite aportul energetic și nutrițional necesar creșterii și poate fi dificil de susținut pe termen lung.
Dieta fără gluten
Dieta fără gluten este tratamentul bolii celiace și a unor afecțiuni din spectrul alergiei la grâu. Poate avea beneficii digestive (reducerea constipației, balonării) prin excluderea produselor pe bază de grâu (care pe lângă gluten, conțin și FOS), mai degrabă într-o dietă de excludere de tip FODMAPs și greșit înțeleasă ca gluten-free.
În ceea ce privește slăbitul, dieta fără gluten poate îngrășa la fel de tare ca o dietă cu gluten, deoarece îngrășatul este întotdeauna consecința unui exces caloric.
Dietele cu produse bio și naturale
Mâncarea bio, din surse naturale, poate fi mai sănătoasă decât cea industrială, în sensul că este mai puțin expusă la pesticide, insecticide, factori de creștere, conservanți etc. Dar asta nu înseamnă că nu îngrașă, sau că îngrașă mai puțin. O porție de cartofi prăjiți bio și una de la fastfood îngrașă la fel de tare.
De menționat aici și ceaiurile și suplimentele „naturiste” pentru slăbit, care nu trebuie administrate copiilor fără avizul medicului. Unele dintre ele pot avea efecte diuretice și pot provoca dezechilibre hidro-electrolitice cauzatoare de aritmii.
Dietele detox
Organismul dispune de propriile sisteme de metabolizare și eliminare a substanțelor de care nu are nevoie, în care ficatul și rinichii joacă roluri esențiale. Nu există dovezi că un adult sau copil sănătos are nevoie de cure cu sucuri sau ceaiuri pentru a se „detoxifia”. Curele cu sucuri pot fi extrem de restrictive și nu sunt recomandate nici adulților, nici copiilor, deoarece pot duce la carențe importante.
Dietele cu eliminarea grupelor alimentare
Dietele disociate, dieta cu cireșe, dieta cu merdenele etc., toate se bazează pe un singur principiu: vei slăbi cât timp ești în deficit caloric. O dietă poate produce scădere în greutate fără să fie o dietă sănătoasă. Deși pot furniza un număr potrivit de calorii pentru slăbit relativ echilibrat, excluderea unor grupe alimentare și excesul altora pot duce la carențe de vitamine, minerale și alterări importante de compoziție corporală cu pierderea masei musculare. Scăderea în greutate nu garantează automat îmbunătățirea tuturor markerilor metabolici, mai ales atunci când dieta este dezechilibrată și dificil de menținut. Dietele foarte restrictive sunt dificil de menținut, iar după întreruperea lor greutatea pierdută poate fi recâștigată (efectul yo-yo).
Impactul psihologic al conținutului despre slăbit asupra copiilor și adolescenților
Copiii și adolescenții sunt expuși pe rețelele sociale unor mesaje contradictorii despre corp, greutate și alimentație. În același timp, algoritmii pot amplifica repetitiv conținutul despre slăbit, transformări corporale și diete. Promovarea insistentă a unui anumit tip de corp ca ideal poate favoriza nemulțumirea față de propria imagine, comparația permanentă cu ceilalți și comportamente alimentare nesănătoase.
Obsesia de pe rețelele sociale pentru numărat calorii, proteine, demonizat categorii întregi de alimente duce în timp la o relație problematică cu mâncarea și cu propriul corp. Iar o dietă sănătoasă nu înseamnă doar cea care menține o greutate ideală, ci și una care asigură toți nutrienții necesari unei dezvoltări armonioase.
Cum recunoaștem un sfat nutrițional îndoielnic?
- promite o scădere spectaculoasă în greutate într-un timp foarte scurt;
- susține că un singur aliment „topește grăsimea”;
- recomandă eliminarea completă a unor grupe alimentare fără o justificare medicală;
- promovează un produs drept soluție pentru aproape orice problemă;
- folosește exclusiv fotografii „înainte și după” ca dovadă; nu oferă informații cu ce s-a întâmplat pe termen lung;
- recomandă suplimente fără să menționeze contraindicații sau posibile reacții adverse;
- susține că medicii „nu vor să știi” un anumit secret;
- susține că deține o metodă proprie, cu nume sofisticat, care nu dă niciodată greș;
- prezintă experiența unei singure persoane drept adevăr universal.
O dietă poate produce scădere în greutate fără să fie o dietă sănătoasă. La copii, o alimentație sănătoasă trebuie să susțină nu doar greutatea, ci și creșterea, dezvoltarea și o relație echilibrată cu mâncarea, ținând cont de particularitățile culturale ale populației din care copilul face parte.