Totul despre alergiile alimentare la copii

Probabil că majoritatea dintre voi ați auzit despre alergii, unii dintre voi vă confruntați cu diferite variante ale acestei boli.

Printre cele mai severe sunt alergiile alimentare care pot influența considerabil calitatea vieții și pot avea pe termen lung consecințe nefaste asupra stării de sănătate a pacientului.

Prevalența, împreună cu gradul de complexitate și severitate al bolilor alergice este în continuă creștere, se estimează la nivelul tării că aproximativ 2% dintre adulți și 10% dintre copii sunt diagnosticați cu alergii alimentare.
Este dureros să vezi că cei mai afectați sunt copiii și foarte îngrijorător dacă ne gândim ce se va întâmplă cu generațiilor urmatore, cunoscandu-se faptul că alergiile se moștenesc. Din păcate, se poate ajunge la situația în care foarte mulți oameni vor deveni alergici la majoritatea alimentelor pe care le mâncăm. În aceste condiții putem vorbi despre o “epidemie”, haideți să vedem care sunt cauzele pentru care din ce în ce mai mulți nou-născuți dobândesc alergii alimentare:

• moștenirea de la părinți a terenului alergic
• expunerea îndelungată a părinților la diverși factori de poluare, la mâncare nesănătoasă, hiper-procesată
• deficiența vitaminei D la mamă în timpul sarcinii și la naștere, prevalența este mai mare la copiii născuți în sezonul rece – toamna, iarna

Ce este alergia alimentară?

Haideți să încercăm să vedem cum se manifestă această boală la nivelul organismului. Alergia alimentară apare ca o supra reacție a sistemului imunitar atunci când un anumit aliment este mâncat, practic proteinele ce compun acel aliment sunt incorect catalogate ca fiind entități externe periculoase, dăunătoare, asemenea virușilor sau bactoriilor. Din această cauză, organismul uman va activa sistemele proprii de protecție eliberând anticorpi, în special Imunoglobulina E sau IgE, cu scopul de a preveni răspândirea “infecției” și de a lichida pericolul adică proteinele asociate alimentului ingerat. Anticorpii vor elibera la rândul lor o substanță chimică denumită histamină, aceasta fiind cauza inflamației și a simptomelor alergice pe care le vom enumera mai tărziu.

Exista 9 tipuri de alimente care au fost recunoscute la nivel mondial că pot provoca episoade alergice, reprezentând peste 90% din totalul alergenilor alimentari:

• Laptele de vaca
• Oul
• Grâul
• Soia
• Arahidele
• Alunele de pădure
• Peștele
• Fructele de mare
• Susanul

Odată ingerate astfel de alimente de către o persoană alergică, inflamația va apărea ca o reacție în lanț, generând unele din următoarele simptome:

• erupție cutanata, urticarie, prurit
• umflarea buzelor, limbii, ochilor
• greată, vărsături
• apatie, slăbiciune, hipotensiune
• tuse seacă urmată de șuierat în respirație

În unele cazuri supra reacția este atât de puternică încât poate avea potențial fatal, atunci când este indusă sistemic în întreg organismul prin apariția mai multor simptome în mod simultan din cele menționate mai sus, declanșând astfel șocul anafilactic, care reprezintă un risc major pentru viața pacientului. Acesta poate fi tratat prompt și salvat, injectind epinefrină (adrenalină – EpiPen – stilou auto-injectabil).

Evident adrenalina reprezintă soluția de prim ajutor, însă tratamentul de bază rămâne excluderea strictă a factorului alergenic din dietă.

Deficiențe nutriționale

Dacă aveți un copil cu alergii alimentare probabil că informațiile oferite mai sus vă sunt destul de familiare, este posibil să fiți mai mult preocupați de deficiențele nutriționale care pot apărea pe termen lung în cazul dietei de excludere a anumitor alimente. Voi încerca mai jos să schițez câteva principii în acest sens, însă dieta prin excludere necesită planificare și calcul pentru a ne asigura că cerințele nutriționale sunt îndeplinite, așadar vă recomand să discutați cu un doctor nutriționist.
Aș vrea acum să analizăm deficiențele nutriționale ce pot apărea la nivel de macronutrienti adică la proteine, grăsimi și glucide.

Deficitul de proteine și glucide

Acesta se manifestă prin lipsa energiei și a creșterii în înălțime și greutate, îmbolnăviri frecvente și recuperare anevoisa. Laptele de vacă, cel mai întâlnit alergen la copii, aduce un aport important de proteine și calorii. În primii doi ani de viața acesta poate fi compensat cu laptele matern sau cu formulă de lapte cu proteine hidrolizate. Există foarte multe surse de proteine ce pot compensa laptele, în carne, ouă, pește, soia, linte, semințe. Grăsimile se găsesc în peștele gras – somon, sardine – în uleiul de măsline și floarea soarelui, în avocado, nuci și semințe.

Deficitul de glucide, este îndeosebi generat de dieta de excludere a grâului. Se manifestă prin lipsa creșterii în greutate. Grâul oferă carbohidrați complexi organismului, sursă importantă de energie atât pentru mușchi, dar mai ales pentru creier. Fructele pot reprezenta o sursă importanta de carbohidrați, însă există alternative mai eficiente caloric cum ar fi orezul, porumbul, quinoa sau hrișca.

Ca și reper pentru o dietă cu raport caloric echilibrat, distribuția macronutrientilor ar trebuie să fie făcuta astfel 50% pentru glucide, 30% pentru grăsimi și 20% pentru proteine. Așadar preconcepția că la copii grăsimile trebuiesc în totalitate evitate este oarecum incorectă, ele fiind foarte importante în aportul caloric.

Fiecare aliment contribuie cu micronutrienti specifici, iar atunci când un aliment sau un grup de alimente este eliminat fără substituție sau suplimentare adecvată, pot apărea deficiențe la nivelul vitaminelor și mineralelor.

Deficitul de vitamina D și calciu apare ca urmare a dietei prin excluziune la ou și/sau laptele de vacă. Este cel mai des întâlnit în primii 2 ani de viață deoarece laptele matern nu reprezintă o sursă importantă de vitamina D. Efectele asupra copilului sunt întârzierea sistemului motor și carența de minerale la nivelul oaselor, densitatea acesta fiind mai mică. Alternativele sunt multiple, de la pește gras, sardine cu oase, la diferite vegetale precum broccoli, varza kale și cartoful dulce.

Deficitul de vitamina B, Fier, Zinc, Seleniu apare ca urmare a dietei de excludere a grâului, cele mai frecvente efecte sunt oboseala excesivă, lipsa de energie. Și aici avem alternative multiple din grupul cerealelor, porumbul fiind o sursa tradițională de hrană cu aport important de vitamina B, în timp ce quinoa vine cu fier, zinc și alte minerale. Pentru copiii cu alergie alimentara care practică un anumit sport, hrișca reprezintă o alegere potrivită din cauza aportului sporit de minerale precum cupru, magneziu, mangan și altele, iar la nivel de macronutrienti are un raport proteic bun.

Recomandări

Deficientile nutriționale apar de obicei atunci când hrănirea se face îndeosebi cu aceleași alimente pentru o perioadă îndelungată de timp. De obicei copilul își va face anumite alimente favorite și le va dori și consuma cu precădere pe acestea. Nu ne dorim acest lucru, este important ca nevoile nutriționale să fie atinse folosind o dietă cât mai variată evitând în același timp alergenii. Trebuie să alegeți dintre alternativele cu valoare nutritivă ridicată, precum carnea, legumele și fructele, urmărind includerea tuturor alimentelor pe care copilul le poate mânca în siguranță.
Vă recomand să creați o listă cu toate alimentele sigure pentru copil împreună cu medicul alergolog, grupate după mic dejun, prânz, gustare și cină. Apoi încercați să rotiți alimentele în diete astfel încât să fie majoritea incluse pe o perioadă de timp mai mare, de exemplu o săptămână. Pentru legume și fructe cel mai eficient din punct de vedere nutrițional este consumul acestora crude însă puteți încercă diferite variate de gătire dacă copilul le refuză.

O farfurie colorată, din punct de vedere a multitudinii de fructe sau legume, este foarte atrăgătoare pentru ochiul copilului și în același timp bogată din punct de vedere al micronutrientilor.
Stiu că poate fi dificil pentru un copil să accepte legumele și fructele ușor, însă vă pot spune că aveți doi aliați de nădejde:
puterea exemplului, părinții sunt cei care trebuie să ofere un exemplu copilului
puterea obiceiului, odată familiarizat de mic cu fructele și legumele cu disciplina acasă și la grădiniță, aceste alimente vor fi acceptate și vor rămâne definitiv în dieta copilului.

Concluzie

Alergiile alimentare sunt dificil de manageriat pe termen lung. Consultați un medic nutriționist pentru a putea planifica corect dieta și pentru a evita deficiențele nutriționale menționate mai sus. Puteți transforma această situație dificilă într-o oportunitate, educând copilul de mic despre cum să mănânce corect și sănătos, invatandu-l ce înseamnă disciplina și obiceiurile alimentare sănătoase. Aceste aptitudini dobândite din timp, vor fi de ajutor pe termen nelimitat.

Programeaza o consultatie AICI: https://www.kilostopjunior.ro/oferta-zilei/