Dr. Alina Voicu – Febra la copii: cauze, simptome, semne, tratament

June 11, 2021

Dr. Alina Maria Voicu

La fel ca tusea, sau chiar și strănutul, febra este un răspuns normal de apărare al organismului și are ca scop neutralizarea și eliminarea agentului agresor, cel mai frecvent un virus sau o bacterie; alteori apare ca o reacție la activarea sistemului imunitar sau chiar la accelerarea metabolismului. Este important de reținut că febra în sine nu este o boală și nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare, decât dacă depășește anumite valori sau dacă durează mai mult de 3-4 zile.

În funcție de durată, febra la copil poate avea cauze diferite. Ca o convenție, febra cu durată scurtă este acută, iar dacă depășește 14 zile avem de a face cu o febră cronică. Dacă totuși o stare febrilă ajunge să depășească această limită fără să i se găsească o cauză se impun investigații amănunțite. De asemenea, este foarte important contextul epidemiologic în care apare febra: sezon rece, epidemii, introducerea în colectivitate, primăvara (sezonul alergiilor) etc.

Sumar

1.1 Cauzele febrei la copii

În funcție de durată, febra la copil poate avea cauze diferite. Ca o convenție, febra cu durată scurtă este acută, iar dacă depășește 14 zile avem de a face cu o febră cronică. Dacă totuși o stare febrilă ajunge să depășească această limită fără să i se găsească o cauză se impun investigații amănunțite. De asemenea, este foarte important contextul epidemiologic în care apare febra: sezon rece, epidemii, introducerea în colectivitate, primăvara (sezonul alergiilor) etc.

Principalele cauze ale febrei acute

De departe majoritară la copil, pot fi bănuite următoarele, fără ca lista să cuprindă toate cauzele posibile, ci doar pe cele mai frecvent întâlnite:

infecții respiratorii: răcelile comune(guturai), gripa, bronșiolita la copilul sub 2 ani, mai rar pneumoniile
infecții gastrointestinale: infecția cu rotavirus, toxiinfecțiile alimentare, parazitoze intestinale
infecții din sfera ORL: faringitele streptococice și non-streptococice (roșu în gât), otită medie, amigdalite, sinuzite
bolile copilăriei: rujeolă (pojar), rubeolă (pojărel), oreion, varicelă (vărsat de vânt), scarlatină, boala mână-gură-picior
infecții urinare: cistită

Cauze mai puțin frecvente și care necesită îngrijire medicală sunt:

alergii la alimente, medicamente
insolația, șocul termic
tireotoxicoza (nivel crescut al hormonilor tiroidieni în sânge)
meningita/ encefalita/ meningoencefalita: infecția țesuturilor care acoperă creierul, a țesutului cerebral sau ambele
infecții la nivelul articulațiilor: artrita septică
boli autoimune și inflamatorii: boala Crohn în puseu, boala Kawasaki
leucemii acute

Principalele cauze ale febrei cronice

endocardita bacteriană, în special la copiii cu boli cardiace congenitale tuberculoza pulmonară și extrapulmonară
osteomielită cronică
infecții bacteriene constituite: abcese renale, pulmonare, abdominale etc.
neoplazii, în special limfoame hodgkiniene si non-hodgkiniene
boli autoimune si inflamatorii: Boala Crohn, Artrita idiopatică juvenilă, Lupus eritematos sistemic
infecția cu virusul HIV: stări febrile în contextul infecțiilor repetate cu germeni oportuniști

Particularitățile nou-născutului și ale copilului mic (sub 3 ani)

Dacă dorești să iți ajuți copilul să mănânce mai sănătos și ai nevoie de un ajutor specializat, apelează la experții Kilostop Junior și programează o consultație, dând click AICI: https://www.kilostopjunior.ro/oferta-zilei/

Copiii cu vârsta mai mică de 28 de zile(nou-născuți) nu au un sistem imunitar dezvoltat, schema de vaccinarea nu este completă, deci reprezintă o categorie vulnerabilă. Informațiile obținute de la mamă cu privire la perioada sarcinii, felul în care a decurs nașterea și primele zile de viață ale bebelușului sunt esențiale pentru stabilirea unui diagnostic. Tipic, dacă o infecție apare în primele 7 zile de viață, aceasta este dobândită de la mamă înainte sau în timpul nașterii (transmitere verticală), iar dacă apar după prima săptămână poate fi dobândită intraspitalicesc sau în comunitate.

Sugarii care au ieșit din perioada neonatală au deseori febră ca unică manifestare a unei infecții, de obicei urinară. Infecțiile apărute la această vârstă pot fi severe (sepsis, meningită, pneumonie) și necesită îngrijire intraspitalicească.

1.2 Simptome – temperatura copii

Fetita cu febra

Cum ne dăm seama că un copil ar putea avea febră?

Un părinte realizează deseori că este ceva în neregulă cu copilul său, următorul gest firesc fiind măsurarea temperaturii. Copilul poate părea mai cuminte decât de obicei (apatie) și poate să refuze alimentarea, sau din contră: poate avea o stare generală bună și nici o altă manifestare în afară de temperatura înaltă.

Alteori, aceasta poate fi însoțită de frison, dacă creșterea termică este suficient de importantă. Frisonul este dat de contracții musculare care au ca scop creșterea temperaturii corpului, proces numit termogeneză. Când temperatura crește brusc și la valori mari poate asocia frison forte (“tremura plapuma pe el”), iar dacă creșterea este lent progresivă dă frisoane mici și repetate (frisonete). La polul opus, scăderea temperaturii se face cu transpirație mai mult sau mai puțin abundentă, proces numit termoliză.

Care sunt semnele și simptomele de alarmă? Dacă le observați, apelați 112!

starea generală alterată
letargia
plâns continuu, care nu poate fi calmat prin metodele obișnuite
respirație cu dificultate
tiraj: retragerea pielii înspre interiorul toracelui între și sub coaste în timpul inspiratului îngălbenirea pielii și a ochilor (icter) sau paliditate, tentă gri-albăstruie
tonus muscular slab (hipotonie)
pete vineții de vase sparte care apar la nivelul pielii (purpura, peteșii)
dureri de cap
înțepenirea gâtului
îl deranjează lumina
vărsătură în jet, fără senzație de greață la copilul mai mare
convulsii febrile apărute pentru prima dată

1.3 Cum se măsoară corect temperatura la bebeluși și la copil?

În primul rând este necesar un termometru digital simplu, care nu ar trebui să lipsească nimănui. Temperatura poate fi măsurată la exteriorul corpului, la nivel axilar(subraț) sau inghinal, sau în interiorul corpului:

bucal, intrarectal și mai nou în ureche. Valorile obținute prin măsurarea la interiorului corpului sunt mai precise, dar măsura în care se pot obține depinde foarte mult de comunicarea cu cel mic.

<2 ani: ideal intrarectal, alternativ la subraț
2-5 ani: ideal intrarectal, alternativ ureche, subraț
>5 ani: ideal bucal, alternativ ureche, subraț

Nu se recomandă folosirea termometrelor tip pistol care măsoară de la distanță și nici a celor care se pun pe frunte. Similar, este de evitat folosirea termometrelor de sticlă umplute cu mercur deoarece prin spargere pot răni si pot provoca intoxicații.

Axilă (subraț): termometrul se poziționează sub braț cu vârful în centrul depresiunii axilare, apoi brațul se lipește de trunchi, poziție care se menține până la semnalul sonor care anunță terminarea măsurătorii.

Bucal (gura): termometrul trebuie așezat sub limbă, cu gura menținută închisă până la semnalul sonor. Nu se recomandă copiilor sub 5 ani, deoarece copiii mai mici se pot îneca și este dificil pentru ei să țină gura închisă până la finalul măsurătorii.

Intrarectal (anus): înainte de introducerea termometrului, se poate aplica un strat de vaselină pe vârful acestuia. Bebelușul se așază pe spate, cu genunchii ridicați și flexați, apoi se inseră termometrul cu blândețe în rect aprox. 2.5 cm și se menține în poziția respectivă timp de aproximativ 1 minut, până când se va auzi semnalul sonor.

Auricular (ureche): se trage ușor de lobul urechii înspre înapoi pentru a îndrepta canalul auricular, apoi se introduce termometrul cu capăt special în canal până când acesta stă etanș în ureche. Se menține în poziție până la semnalul sonor.

1.4 Tabel temperatură bebeluș

În funcție de metoda aleasă, intervalele de normalitate diferă după cum urmează:

Tabel temperatură bebeluș

1.5 Tipuri de febră

În funcție de durată, febra poate fi acută sau cronică. În funcție de aspectul curbei termice, se descriu mai multe forme tipice de evoluție a stărilor febrile. Curba termică se obține prin reprezentarea grafică a variațiilor de temperatură pe parcursul uneia sau mai multor zile.

febra continuă (în platou): variațiile zilnice nu depășesc 1°C. Caracteristică pentru: pneumonie, erizipel, febră tifoidă.
febra remitentă: oscilații zilnice care depășesc 1°C, fără a reveni la valorile normale. Caracteristică pentru: supurații, bronhopneumonie, tuberculoză.
febra intermitentă: are oscilații mari, cu revenire la valorile normale între episoade. Caracteristică pentru: malarie, cancere, infecții urinare.
febra hectică: o varietate de febră intermitentă cu variații zilnice mai mari de 3°C. Caracteristică pentru: sepsis, tuberculoză.
febra inversă: cu valori matinale mai mari decât cele din cursul serii. Caracteristică pentru: formele grave de tuberculoză.
febra recurentă: mai multe episoade febrile separate de perioade de afebrilitate. Caracteristică pentru: viroze, spirochetoze.
febra “în dromader”: febră recurentă cu 2 episoade, dintre care primul cu valori mai mari și perioadă de normalizare mai scurtă (24-48h). Apare în virozele respiratorii.
febra ondulantă: perioade febrile prelungite cu ascensiune si scădere progresivă, separate prin perioade de afebrilitate. Apare în limfomul Hodgkin (febra Pel-Ebstein), endocardite, bruceloză.
febra neregulată: curbă nesistematizată. Se întâlnește în supurații, stări septice.

1.6 Cum clasificăm febra la copii

Valoarea dincolo de care apare febra este 38°C măsurată central (intrarectal, bucal). Mai multe surse redau intervale ușor diferite pentru fiecare grad de febră în parte, dar ca o convenție putem considera:

subfebră: 37,5 – 38 °C
febră mică: 38 – 38,5 °C
febră mare: 38,6 – 39,5 °C
febră forte: peste 39,5 °C

Febra mică nu ar trebui să îngrijoreze părintele, cât timp copilul:

încă se joacă
mănâncă și se hidratează corespunzător
este prezent, alert, zâmbește
nu are o culoare modificată a pielii
are o stare generală bună
are între 3 luni și 3 ani, iar temperatura nu depășește 38°C

Pentru copiii care se hidratează și urinează corespunzător, diminuarea poftei de mâncare nu trebuie să fie un motiv de îngrijorare, fiind o situație destul de comună în cursul infecțiilor care se manifestă cu febră.

1.7. Complicațiile febrei la copii

Cea mai frecventă complicație este deshidratarea, putând fi agravată de manifestările digestive (vărsături, diaree), dacă sunt prezente:

buze și gură uscate
urină concentrată și închisă la culoare
oligoanurie: nou-născutul nu udă 3 scutece pe zi sau copilul mare nu urinează la 8-12 ore.
piele ridată, pliuri cutanate care odată apucate revin cu greu la poziția inițială
alterarea stării de conștiință: somnolență, confuzie, delir până la comă.
mâini și picioare neobișnuit de reci
șoc hipovolemic

Alte complicații care pot apărea prin iritarea sistemului nervos central în context febril sunt: halucinațiile și delirul convulsiile febrile

1.8 Când să mergem la doctor?

Copilul are sub 3 luni si o temperatură de 38°C sau mai mare.
Apariția febrei la un copil atât de mic poate anunța o infecție severă, chiar dacă nu e însoțită și de alte manifestări.
Copilul între 3-6 luni cu temperatură de minim 39°C
Copilul cu vârsta sub 2 ani și o temperatură de minim 38°C care durează mai mult de 24h.
Copilul de 2 ani sau mai mare și o temperatură de minim 38°C care durează mai mult de 3 zile.
Temperatură mai mare de 40°C, indiferent de vârstă.
Febră care nu răspunde la administrarea de Paracetamol
Febră care durează de mai mult de 5 zile
Copilul a fost recent vaccinat și a făcut febră minim 39°C, care nu a trecut în 1-2 zile.
Copilul refuză să se hidrateze și necesită administrarea de perfuzii pentru a evita deshidratarea.

Semne care necesită consult medical de urgență:

La observarea oricărui semn sau simptom de alarmă! (vezi mai sus)
La apariția semnelor de deshidratare severă: modificări ale urinei, alterarea stării de conștiență (vezi mai sus).
În caz de halucinații, delir, convulsii febrile.

1.9 Cum poți scade febra rapid la copii

Ce este bine să faci:

Aplică comprese umezite cu apă călâie pe fruntea și gleznele copilului. Apa prea rece poate agrava senzația de frig, va agrava frisonul și poate crește temperatura!
Previne deshidratarea apă, compot la temperatura camerei sau supă! Se pot folosi cu încredere sărurile de rehidratare, mai ales dacă copilul are diaree și vărsături!
Asigură-te că hainele copilului sunt subțiri, din bumbac și schimbă-le ori de câte ori este nevoie!
Aerisește frecvent camera în care stă copilul și menține o temperatură ideală de 20-22°C.
Băile cu apă rece se recomandă doar în cazurile extreme, când temperatura depășește 40-41°C!
Poți administra antitermice precum Paracetamol sau Ibuprofen în doza indicată de prospect, în funcție de vârsta și greutatea copilului. Dacă copilul are sub 2 ani sau nu știi ce doză să îi dai, contactează medicul de familie!
Da-i voie copilului să mănânce ce vrea și nu-l forța dacă nu are poftă de mâncare. Evită sucurile și dulciurile pentru că pot agrava diareea.

Ce nu este bine să faci:

Nu da aspirină copilului sub 16 ani! Aceasta poate provoca sindrom Reye, care este potențial fatal.
Nu da paracetamol copilului sub 2 luni!
Nu da ibuprofen copilului sub 3 luni sau sub 5kg!
Nu da ibuprofen dacă copilul are astm bronșic!
Nu combina paracetamol cu ibuprofen, decât la indicația unui medic!
Nu se recomandă frecțiile cu alcool, spirt sau compresele cu oțet! Acestea deshidratează pielea suplimentar și pot provoca arsuri!
Evită să îmbraci copilul în haine groase sau din contră, dezbrăcarea completă!
Evită atât băile fierbinți, cât și pe cele cu apă rece!

1.10 Diagnostic

Riscul ca un copil cu febră să aibă o afecțiune serioasă depinde foarte mult de vârsta acestuia, de bolile pe care le mai are acesta și de ce alte manifestări clinice mai prezintă în plus față de febră. Toate aceste aspecte sunt atent cântărite de medicul de familie sau medicul pediatru, după caz, urmând ca acesta să decidă dacă este suficient un tratament simptomatic sau dacă continuă investigațiile.

Nou-născuții (<28 zile): pot avea doar febră, fără alte manifestări care sa indice localizarea infecției, așa că de obicei necesită căutarea sistematizată a acesteia cu analize de sânge, urină, lichid cefalo- rahidian. După caz, se pot cere o probă de scaun sau o radiografie pulmonară.
Sugarii 1-3 luni: au un risc mai mic de sepsis, evaluat prin analize de sânge, urină, lichid cefalo-rahidian. Spitalizarea se impune când riscul de sepsis nu poate fi exclus.
Sugarii de peste 3 luni și copilul mic sub 3 ani: evaluarea ține cont de contextul epidemiologic(rude bolnave, colectivitate etc.) și de datele obținute la consult. În a doua etapă, se identifică copiii cu risc mic de infecție bacteriană și cei cu risc mare de infecție bacteriană și se decide dacă continuarea investigațiilor se face în regim ambulatoriu sau intraspitalicesc.
Copiii peste 3 ani și mai mari: analizele sunt ghidate de tabloul clinic al copilului. De exemplu, pentru febra asociată unor probleme respiratorii se va efectua și radiografie pulmonară. Analizele uzuale care se fac includ o hemograma, markeri inflamatori(VSH, PCR), probe de urină și scaun. Dacă medicul consideră necesar, se pot recomanda teste de tuberculoză, imunologice, imagistice etc.

1.11 Tratament

Dacă febra este mică și bine suportată de copil, în absența altor boli asociate, aceasta nu necesită obligatoriu tratament medicamentos. Se recomandă hidratare adecvată, odihnă, supraveghere și de obicei revine la normal în aproximativ 3 zile.
Dacă starea generală a copilului este afectată, se recomandă tratamentul simptomatic cu antipiretice (paracetamol sau ibuprofen), acestea având efect strict pe scăderea febrei și ameliorarea stării generale a copilului. Dacă asociază și alte simptome supărătoare, cum ar fi tuse, diaree, vărsături medicul poate recomanda tratament simptomatic specific.
Dacă se cunoaște afecțiunea care stă la baza episodului febril se recomandă tratamentul etiologic (specific bolii respective). În cazul unei infecții bacteriene de pildă, medicul curant poate recomanda antibioticul potrivit. Nu se recomandă administrarea antibioticului la domiciliu la inițiativa părintelui, în absența unei indicații medicale ferme!

Urmărește și alte subiecte interesante despre cum să menții sănătatea copilului tău, urmărind videoclipurile medicilor Kilostop Junior, pe teme diverse, de pe canalul nostru de YouTube! Și intră pe site-ul nostru: www.kilostopjunior.ro pentru articole noi și interesante care te ajută să crești un copil suplu și sănătos!

Împreună creștem o generație suplă și sănătoasă!

Surse:

https://www.caringforkids.cps.ca/handouts/health-conditions-and-treatments/fever_and_temperature_taking https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/febra-la-copii https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/fever-in-children https://www.qbebe.ro/bebelusul/ingrijirea_bebelusului/tabel-cu-temperatura-la-bebelusi-ghid-complet-pentru-parinti https://emedicine.medscape.com/article/1834870-clinical#b5
https://www.nhs.uk/conditions/fever-in-children/
https://kidshealth.org/en/parents/fever.html https://www.msdmanuals.com/professional/pediatrics/symptoms-in-infants-and-children/fever-in-infants-and-children https://www.cosinuss.com/en/2018/02/22/complications-fever-react/
Semiologie Medicală și Diagnostic diferențial, editura Medicală, sub redacția Ion I. Bruckner

Distribuie acest articol:

Dr. Alina Maria Voicu

← Articolul Anterior Articolul Următor →

Știai că?

Donăm 2 lei pentru fiecare kilogram slăbit de către juniori:



luna aceasta pacienții Kilostop Junior au slăbit 163.48 kg

până acum am donat 44339.76 lei

Fii la curent cu ultimele noutăți din nutriție!

Articole Similare

Idei de cina usoara, nutritiva si sanatoasa

Retete

Idei de cina usoara, nutritiva si sanatoasa

Care sunt alimentele cu grad mare de inflamație și cum trebuie consumate de către copii?

Sanatate

Inflamația este un răspuns fiziologic al organismului la leziuni celulare sau tisulare, având rolul de a proteja organismul împotriva bacteriilor, virusurilor și altor agenți patogeni.